Gara din Merişani, o altă clădire superbă. Aici nu mai opreşte niciun tren, de câţiva ani. Două antene parabolice fixate la etaj îţi dau iluzia prezenţei umane, însă e doar o alarmă falsă. Clădirea e pustie, iar oamenii au furat sobele dinăuntru, dar şi alte lucruri.
Între anii 1885-1895, marii proprietari şi negustori din Argeş, cu sprijinul senatorilor şi deputaţilor din judeţ, s-au luptat serios pentru ca această construcţie să se realizeze, mai ales că proiectul căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş a fost amânat an de an, din cauza lipsei suportului financiar. La 31 martie 1890 se publică, în sfârşit, în Monitorul Oficial, legea prin care se acordă un credit de 2.950.000 lei aur Ministerului Lucrărilor Publice pentru începrea construcţiei căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. În anul următor lucrările se opresc, tot din motive financiare. În 1890 se inaugurează depoul de locomotive Piteşti. Prin Decretul Regal nr. 1050 din 29 martie 1895, calea ferată Piteşti-Curtea de Argeş este declarată de utilitate publică. În primăvara anului 1896 Serviciul studiilor şi construcţiilor de căi ferate din Ministerul Lucrărilor Publice, începe studiul şi construcţia căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. Studiul şi construcţia liniei au fost executate de eminentul inginer, inspector general, Elie Radu, ing. La 27 noiembrie 1898 are loc inaugurarea gării regale şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 km. Întreaga investiţie s-a ridicat la suma de 7.887.846 lei aur.
Sursa: Adevărul