World's biggest free geocaching network
Geopaths - matching lots of geocaches
Full statistics, GPX's, all for free!
Mail notifications about new caches and logs
100% geocaching posibilities for free
Trebuie să fii autentificat pentru a acţiona asupra acestei geocutii.
stats
Show cache statistics
[LALEA4] Izvoarele din Piteşti - OR0139
O aventură educativă despre apele subterane de mare adâncime.
Proprietar: andrixnet
Founder: Echipa Laleaua
N 44° 51.456' E 24° 52.676' N 44° 51' 27.36'' E 24° 52' 40.56'' N 44.85760°  E 24.87793° 
Altitudine: 272 m
 Zonă: România > Sud - Muntenia
Tip geocutie: Virtuală
Mărime: Fără cutie
Stare: Arhivată
Timp necesar: 1:30 h    Distanţă de parcurs: 5.00 km
Data ascunderii: 2016-03-27
Data creării: 2016-04-16
Date published: 2016-04-16
Ultima modificare: 2022-07-03
0x găsit
0x negăsită
1 Comentarii
watchers 0 utilizatori care urmăresc această geocutie
1611 vizitatori
0 x votat
Apreciată ca: -
Atribute

Geocutia poate fi găsită la orice oră  În apropiere există o sursă de apă potabilă  Rezolvarea se poate găsi numai vizitând locul  Trebuie să introduci parola pentru a scrie această însemnare! 

Citeşte articolul despre atributele Opencaching.
Descriere EN RO

Acviferul este un strat permeabil cu înalt conţinut de apă, sub formă de roci, roca fragmentată sau materiale neconsolidate (pietriş, nisip, aluviuni) din care se poate extrage apa cu ajutorul unui puţ. Studiul circulaţiei apei în acvifere şi caracterizarea acestora se numeşte hidrogeologie.

Acviferele se găsesc la diferite adâncimi. Acelea care sunt mai aproape de suprafaţă se reîncarcă mai uşor în urma ploilor, dar sunt şi preferate pentru alimentare cu apă a populaţiei şi pentru irigaţii. Multe deşerturi pe suprafaţa lor sau în zonele lor limtrofe dealuri sau munţi calcaroşi care pot fi exploataţi ca surse de ape subterane. O parte din munţii Atlas (Africa de nord), lanţurile de munţi dintre Liban si Siria, Jebel Akhdar (Oman), părţi din Sierra Nevada şi munţii învecinaţi din S.U.A. au acvifere la mică adâncime care sunt exploatate pentru activităţi umane.Supraexploatarea poate duce la depăşirea capacitîţii de reîncărcare a acviferului (se extrage mai multă apă decât poate primi acviferul pe calea naturală de reîncărcare) . De-a lungul coastelor unor ţări (de ex. Libia si Israel), supraexploatarea a dus la scăderea semnificativă a nivelului apelor subterate (pânzei de apă freatică) şi contaminarea acesteia cu apă sărată din mare.

Pe plaja se poate ilustra cel mai uşor un acvifer. Dacă se sapă o gaură în nisip, în curând se ajunge la un strat de nisip saturat cu apă, la o adâncime destul de mică. Acesta este un puţ brut, nisipul apos reprezintă acviferul, nivelul apei reprezintă nivelul apei freatice în acel loc.


Aquifer diagram


Diagrama de mai sus ilustrează direcţiile de curgere a apei într-o secţiune simplificată a unui acvifer închis respectiv deschis, cu un strat impermeabil între ele numit "acoperiş" şi înconjurate de roci impermeabile care formează un "culcuş". A se vedea limita apei freatice şi zonele saturate, respectiv nesaturate cu apă. Zonele impermeabile sunt adesea compuse din roci care nu sunt poroase sau straturi de argilă prin care apa nu se infiltrează.

Clasificare

Există două tipuri majore de activere; închis and deschis (între acestea fiind semi-deschis). Acviferul deschis este numit adesea apa freatică. De obicei (dar nu întotdeauna) acviferul de la cea mai mică adâncime este deschis, însemnând că nu exista un strat impermeabil între acesta şi suprafaţă.

Acviferele închise au o rată de încărcare foarte redusă (între 0.01, şi 10−5), ceea ce înseamnă că acesta primeşte apă doar prin mecanismul de expansiune matriciala şi compresia apei, ambele fiind extrem de mici. Acviferele deschise au o rată de încărcare mai mare de 0.01 (1% din volumul total); 

Dependenţa umană de apele subterane

Majoritatea suprafeţei terestre are în subsol un acvifer, deşi uneori la adâncimi semnificative. În unele zone acviferele existente sunt golite excesiv de către populaţia umană.

Acviferele cu apă dulce, în special cele care se reîncarcă foarte puţin de la ploaie şi ninsoare, sunt denumite ca surse de apă meteorică, şi sunt adesea supraexploatate, iar unele din ele, datorită scăderii nivelului apei şi a schimbării echilibrului de presiuni, în funcţie de hidrogeologia locală, pot ajunge să fie contaminate cu apă sărată sau cu infiltraţii cu alte substanţe din rocile învecinate. Aceasta este o problemă majoră pentru acviferele din apropierea ţărmurilor, unde consumul de apă din ele este foarte ridicat. De asemenea, în unele zone, apa subterană poate fi contaminată cu arsenic sau alte minerale toxice. 

Există de asemenea riscul ca exploatarea de gaze de şist prin metoda fracturării hidraulice să contamineze acviferele nu doar din imediata apropiere, dar şi pe cele învecinate.

Acviferele sunt de importanţă critică pentru supravieţuirea oamenilor şi pentru agricultură. Acviferele de mare adâncime din zonele aride sunt exploatate de multă vreme pentru irigaţii (de ex. acviferul Ogallala din S.U.A.). Multe sate şi chiar oraşe depind aproape în întregime de acvifere ca sursă de apă potabilă.

Acviferele care sunt o sursă sustenabilă de apă dulce şi mai ales apă potabilă pentru zonele urbane şi pentru irigaţii în agricultură se află aproape de suprafaţa solului (cel mult 200m adâncime) şi se reîncarcă în mod natural de pe urma precipitaţiilor şi a râiurilor care se infiltrează în solul permeabil până ajung la nivelul acviferului.

Şi unele acvifere sedimentare (sau fosile) sunt exploatate tot in scopul apei potabile şi al irigaţiilor. În Libia, sub conducerea lui Muammar Gaddafi, s-a construit marele râu artificial care pompează cantităţi mari de apă din acvifere situate sub deşertul Sahara către zonele populate de pe coastă. Deşi acest proiect a furnizat o soluţie mult mai ieftină alternativei desalinizării apei de mare, acviferele expoatate, neavând surse naturale de reumplere, riscă să fie complet golite in 60 până la 100 de ani. 

Golirea acviferelor a fost declarată drept una din cauzele creşterii preţurilor la alimente din 2011.


Izvoarele din Piteşti

Piteşti se află la graniţa dintre Piemontul Getic (la nord) şi câmpia Română (la sud). Apele freatice din zona deluroasă se află la adâncimi de peste 100m, în timp ce la câmpie, în special în lunca Argeşului, se află la adâncimi mici.

Izvor din PiteştiMunicipalitatea Piteşti a decis undeva prin anii 2000 forarea unor puţuri de mare adâncime şi crearea unor fântâni publice cu apă potabilă pentru cetăţeni. Adesea oamenii preferă apa de izvor celei de la robinet, datorită gustului (urme de sulf si amoniu, dar fără clorul folosit pentru epurare) şi a provenienţei subterane.

Izvoarele funţionează 24 de ore din 24, având un debit ţi temperatură relativ constante şi sunt accesibile oricui.

În Piteşti se găsesc cel puţin 20 de astfel de izvoare, răspândite pe suprafaţa întregului oraş.

Direcţia de Sănătate Publica Argeş monitorizează calitatea apei, care, uneori pe timpul verii, la unele izvoare, poate avea conţinut mai ridicat de bacterii, care se înmulţesc puternic de pe urma căldurii. Pot exista perioade când calitatea apei din unele izvoare nu corespunde baremelor pentru apă potabilă, fapt ce este semnalat vizibil în apropierea acestora.

Unele izvoare au fântâni pe ambele părţi ale drumului, dar se alimentează dintr-un singur foraj.


Pentru a putea însemna ca găsită:

Vizitează câteva dintre izvoarele oraşului (puncte de referinţă mai jos). Unele sunt în vale, altele sunt pe deal. Citeşte ce scrie pe panourile informative din apropierea acestora. Foloseşte GPS-ul pentru a determina altitudinea locului. Gustă apa (dacă nu este declarată ca nepotabila).

Scrie un email proprietarului cu răspunsurile la următoarele întrebări:

  • de ce este aşa o diferentă de adâncime între izvoarele din vale şi cele de pe deal?
  • de ce diferenţa nu este aceeaşi cu diferenţa de altitudine?
  • de ce are apa gust diferit?

Dacă răspunsurile sunt corecte, vei primit prin E-Mail parola cu care poţi scrie în jurnal că ai găsit-o.


Câteva dintre izvoare (alege cel puţin2 din vale şi 2 din deal):

  1. Bazar - N44° 51.456' E24° 52.676'
  2. Calea Bucureşti - N44° 51.828' E24° 52.610'
  3. Strada Crinului - N44° 51.540' E24° 52.550'
  4. Parcul Prundu - N44° 49.799' E24° 54.601'
  5. Zona industriala Găvana - N44° 52.965' E24° 49.926'
  6. Piaţa Smârdan - N44° 50.711' E24° 53.197'
  7. Zona Smeurei - N44° 51.266' E24° 51.852'
  8. Complex I Trivale - N44° 51.021' E24° 51.289'
  9. Războieni - N44° 50.445' E24° 52.601'

Notă: vizitând izvoarele vei avea şansa de a găsi şi alte geocutii în apropiere.

Puncte suplimentare
Simbol Tip Coordonate Descriere
Loc virtual --- Bazar
Loc virtual --- Calea Bucureşti
Loc virtual --- Strada Crinului
Loc virtual --- Parcul Prund
Loc virtual --- Zona industriala Găvana
Loc virtual --- Piaţa Smârdan
Loc virtual --- Zona Smeurei
Loc virtual --- Complex I Trivale
Loc virtual --- Războieni
Indiciu

fn-gv svr frgr

A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M
N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z
Decodează
Însemnări în jurnal: găsit 0x negăsită 0x Comentariu 1x Toate însemnările