World's biggest free geocaching network
Geopaths - matching lots of geocaches
Full statistics, GPX's, all for free!
Mail notifications about new caches and logs
100% geocaching posibilities for free
Trebuie să fii autentificat pentru a acţiona asupra acestei geocutii.
Traditională
difficulty terrain
stats
Show cache statistics
[MR] [LALEA6] Mănăstirea Râncăciov - OR01D1
Proprietar: andrixnet
compass
N 44° 53.030' E 25° 02.196' N 44° 53' 1.80'' E 25° 02' 11.76'' N 44.88383°  E 25.03660° 
altitude Altitudine: 343 m
location Zonă: România > Sud - Muntenia
type Tip geocutie: Traditională
size Mărime: Mică
status Stare: Gata să fie găsită
hidden Data ascunderii: 2017-09-14
creation-date Data creării: 2018-01-10
published-date Date published: 2018-01-10
last-mod Ultima modificare: 2018-04-21
găsit 0x găsit
negăsită 0x negăsită
Comentariu 1 Comentarii
watchers 0 utilizatori care urmăresc această geocutie
visits 259 vizitatori
votes 0 x votat
score Apreciată ca: -
attributes Atribute

Parcare în apropiere  Geocutia poate fi găsită la orice oră  Fii discret în timp ce cauţi  Hai la căutat împreună cu copiii  Monument istoric 

Citeşte articolul despre atributele Opencaching. link
description Descriere RO

Mânăstirea Râncăciov datează din secolul al XV-lea, necunoscându-se prea multe amănunte despre ctitor şi împrejurările în care a fost ridicată. Primele relatări din istoriografia străină au aparţinut generalului rus Friederich Wilhelm von Bauer şi cele ale fraţilor Tunusll, urmate de cele din istoriografia românească. George Bengesco, Dionisie Fotino, Constantin I. Brătianu au fost doar câţiva dintre cei care au cercetat şi au oferit informaţii esenţiale despre mânăstire.

Mânăstirea Râncăciov este atestată pentru prima dată în hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498 prin care întăreşte ocine şi venituri date de Vlad Călugăru domnitorul Tarii Romanesti (1481; 1482-1495) şi fiul său, Radu. Cea de-a doua mărturie o regăsim în secolul al XVI-lea, în hrisovul lui Radu Paisie prin care facea mânăstirii mai multe danii.

Pisania mănăstirii menţioneaza faptul ca aceasta a fost rezidită de căpitanul Arsenie Şoimul, între 10 iunie 1647 şi 17 septembrie 1648. Mănăstirea este rezidită în anul 1848. Obştea locuieşte în mănăstire începând cu anul 1996.

Mănăstirea, înconjurată pe trei părţi de pădure a rămas ca mărturie a uneia dintre cele mai vechi aşezări călugăreşti din judeţul Argeş. Ca înfăţişare exterioară, biserica este în formă de cruce având în faţă o tindă deschisă aşezată pe doi stâlpi de zid pătraţi. Are două turle, una aşezată în mijloc, deci un fel de cupolă, iar alta mai mică în faţă, servind drept clopotniţă. Accesul la clopote se face pe o scara în spirală, iar decorul – vrejul viţei de vie şi strugurele – este putin neglijent, fiind unic în judeţul Argeş. Pictura are un rol redus. Se ştie că pictura interioară este opera zugravului Teodor.

În tindă sunt aşezate două morminte cu lespezi de piatră deasupra. Uşa de la intrare este din blăni de stejar, căptuşite cu tablă de fier. Deasupra ei sunt două pisanii, una cu litere săpate în piatră şi care datează de la 1648, iar alta zugrăvită pe perete din timpul rezidiri bisericii la 1848.

În altarul mănăstirii sunt păstrate şi multe cărţi vechi. Este vorba de Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, tipărită în Sf. Mitropolie a Bucureştilor la 1750, o evanghelie veche, fără început şi fără scoarţe, o evanghelie legată în catifea şi argint aurit, un minei pe luna septembrie fără început, un minei pe luna ianuarie, tot fără început, un catavasier grecesc, tipărit la Veneţia în 1742 de Nicolae Saru, o altă evanghelie grecească, din 1811, în tipografia lui Teodosie din Ioanina, Chiriacodromion grecesc de Nichifor, arhiepiscopul Astrahanului, din 1837 în tipografia Sfântului Sinod şi un triod grecesc, fără început.

Averea mănăstirii, cât, poate, şi poziţia ei oarecum retrasă a atras asupra ei atenţia mitropolitului Varlaam care la 1679, când, după revizuirea procesului fostului mitropolit Teodosie de către Şerban Cantacuzino, trebuind să se retragă din scaun, cere domnului şi primeşte de la el mănăstirea Râncăciov, acolo unde moare în septembrie 1698.

Dacă în primele trei secole ale existenţei ei, mânăstirea Râncăciov oscilează între o situaţie relativ bună şi între una nefavorabilă, acum, declinul este ireversibil. Se înţelege astfel, de ce Regulamentul Organic a trecut-o în rândul celor mai sărace incluzand-o în clasa a VI-a.

Situaţia actuala s-a agravat. Din pisania mânăstirii rezulta ca seismul din 1940 a afectat-o destul de puternic, motiv pentru care în perioada 1942-1944 s-au făcut unele lucrări de consolidare, singurele de altfel, deoarece după seismele din 1977, 1986 şi 1990 nu s-a mai făcut nici o intervenţie de consolidare sau restaurare asupra monumentului, iar avariile s-au agravat în timp. Întrucât lucrările de consolidare ar fi putut să distrugă structurile arheologice, dar şi pentru a oferi date care să faciliteze procesul de restaurare, între 1-31 octombrie 1990 au fost intreprinse cercetări arheologice, de către specialişti ai Muzeului Judeţean Arges. Datorită stării avansate de deteriorare a monumentului, investigarea arheologică a impus o anumită prudenţă, evitandu-se apropierea de fundaţiile acestui lăcaş.

Proiectul de consolidare constă în introducerea unor elemente de beton armat prin care să se realizeze suplimentarea infrastructurii, o macrostructură la nivelul podului, consolidarea şi ancorarea turlelor de corpul bisericii.

În prezent, biserica este în curs de restaurare, inclusiv pictura. Deşi lucrările de renovare a mânăstirii Râncăciov au fost demarate încă din 1990, din păcate din lipsa fondurilor, după ce s-a montat o schela de consolidare provizorie a bisericii, nu s-a mai iniţiat niciun demers în vederea restaurării ei.

waypoints Puncte suplimentare
Simbol Tip Coordonate Descriere
waypoint-icon Început de traseu N 44° 52.967'
E 25° 01.709'
spre est către mănăstire
Indiciu

T+7 fgnatn

A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M
N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z
Decodează
Pictures
Mănăstirea Râncăciov
Pisanie
Însemnări în jurnal: găsit 0x negăsită 0x Comentariu 1x Toate însemnările