World's biggest free geocaching network
Geopaths - matching lots of geocaches
Full statistics, GPX's, all for free!
Mail notifications about new caches and logs
100% geocaching posibilities for free
Trebuie să fii autentificat pentru a acţiona asupra acestei geocutii.
Traditională
difficulty terrain
stats
Show cache statistics
[MR] [LALEA6] Conac de vie Brâncovenesc - OR01D0
Proprietar: andrixnet
compass
N 44° 52.464' E 24° 54.327' N 44° 52' 27.84'' E 24° 54' 19.62'' N 44.87440°  E 24.90545° 
altitude Altitudine: 267 m
location Zonă: România > Sud - Muntenia
type Tip geocutie: Traditională
size Mărime: Micro
status Stare: Gata să fie găsită
hidden Data ascunderii: 2017-09-11
creation-date Data creării: 2018-01-10
published-date Date published: 2018-01-10
last-mod Ultima modificare: 2018-04-21
găsit 0x găsit
negăsită 0x negăsită
Comentariu 1 Comentarii
watchers 0 utilizatori care urmăresc această geocutie
visits 259 vizitatori
votes 0 x votat
score Apreciată ca: -
attributes Atribute

Geocutia poate fi găsită la orice oră  Fii discret în timp ce cauţi  Ai nevoie de creion/pix/ceva de scris  Fixată cu magnet 

Citeşte articolul despre atributele Opencaching. link
description Descriere RO

Termenii stil brâncovenesc sau artă brâncovenească caracterizează in istoriografia română de artă arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Deoarece această epocă a influențat în mod hotărâtor evoluțiile de mai târziu, termenul se folosește prin extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730.

Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de Baroc brâncovenesc.

Stilul brâncovenesc se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental.


Cât de bogat era Constantin Brâncoveanu?

Averea lui Constantin Brâncoveanu constituie un aspect deosebit de interesant al domniei sale, neexistând practic vreun contemporan care, lăsându-ne relatări despre domnitorul valah, să nu pomenească avuția acestuia. Numeroasele documente care s-au păstrat până în ziua de azi evidențiază faptul că Brâncoveanu avea un simț al banului foarte dezvoltat. El a căutat mai întâi să-şi consolideze averea moştenită, apoi să o mărească, apelând la diverşi creditori în funcţie de nevoi.

Originile averii brâncoveneşti se leagă de satul Brâncoveni (astăzi în judeţul Olt), care, în secolul al XVI-lea, aparţinea familiei Craioveştilor. În anul 1494, satul este dăruit mănăstirii Bistriţa, iar Neagoe Basarab îl dăruieşte, la 1518, Neacşei, fiica lui Horvat, mare logofăt. Faptul că bunicul şi tatăl lui Constantin Brâcoveanu, Preda vornicul, respectiv Papa Brâncoveanu, sunt îngropaţi în biserica din sat confirmă că această aşezare constituia nucleul domeniului brâncovenesc.

Cât timp a fost la conducerea diferitelor dregătorii din Ţara Românească, Brâncoveanu a achiziţionat la rândul său 13 stăpâniri, iar în timpul domniei alte 123, astfel că numărul total al proprietăţilor ajunge la 179. Dintre acestea, 171 se aflau în Ţara Românească şi 8 în Transilvania. 

O importantă sursă de bani îi revenea lui Brâncoveanu de pe urma viticulturii, familia domnească având în stăpânire aproximativ 355 pogoane de viță de vie, iar podgoria de la Piteşti era preferata lui Brâncoveanu, acesta supraveghind personal culesul.

Indiciu

fgngvr

A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M
N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z
Decodează
Însemnări în jurnal: găsit 0x negăsită 0x Comentariu 1x Toate însemnările