World's biggest free geocaching network
Geopaths - matching lots of geocaches
Full statistics, GPX's, all for free!
Mail notifications about new caches and logs
100% geocaching posibilities for free
Trebuie să fii autentificat pentru a acţiona asupra acestei geocutii.
Traditională
difficulty terrain
stats
Show cache statistics
[MR] [LALEA6] Mănăstirea Valea Mănăstirii - OR01CD
sat Valea Mănăstirii
Proprietar: andrixnet
compass
N 45° 01.603' E 25° 00.770' N 45° 01' 36.18'' E 25° 00' 46.20'' N 45.02672°  E 25.01283° 
altitude Altitudine: 425 m
location Zonă: România > Sud - Muntenia
type Tip geocutie: Traditională
size Mărime: Mică
status Stare: Gata să fie găsită
hidden Data ascunderii: 2017-09-11
creation-date Data creării: 2018-01-10
published-date Date published: 2018-01-10
last-mod Ultima modificare: 2018-04-23
găsit 0x găsit
negăsită 0x negăsită
Comentariu 1 Comentarii
watchers 0 utilizatori care urmăresc această geocutie
visits 207 vizitatori
votes 0 x votat
score Apreciată ca: -
attributes Atribute

Parcare în apropiere  Geocutia poate fi găsită la orice oră  Fii discret în timp ce cauţi  Ai nevoie de creion/pix/ceva de scris  Fixată cu magnet  Hai la căutat împreună cu copiii  Monument istoric 

Citeşte articolul despre atributele Opencaching. link
description Descriere RO

Mănăastirea "Valea Mănăstirii" este o mănăstire ortodoxă, mai puţin cunoscută, însă de o minunăţie rară, aflată în satul omonim din comuna Ţiţeşti, judeţul Argeş. Mănăstirea este vieţuită de călugări, cu toate că numărul acestora este unul deosebit de mic. 

Istoric

Aşezămâmtul Valea Mănăstirii a fost construit la poalele dealului Valea Mănăstirii, în mijlocul pădurii din acea vreme, azi aceasta întinzându-se doar de la mănăstire în sus. Satul Valea Mănăs­tirii a luat naştere odată cu începutul mănăstirii din acesta.

Construcţia bisericii din Mănăstirea Valea a început în anul 1512, ctitor fiind Radu Paisie. Tot el a ctitorit şi Mănăstirea Mislea din Prahova. Se crede ca Radu Paisie a fost fiul natural al lui Radu cel Mare. El ajunge domn al Ţării Româneşti între anii 1535-1545, fiind mazilit, din motive necunoscute, de către turci, este surghiunit în Egipt, unde a şi murit.

Descoperirile arheologice au stabilit faptul ca actuala biserică a Mănăstirii Valea este construită pe locul unei foste biserici, mai mici, ce a avut temelia din zid de bolovani şi construcţia de lemn. Mărturie a acestei străvechi zidiri este mormântul jupâniţei Visa. Piatra funerară atribuie decesului jupâniţei în anul 1525. Radu Paisie Voievod (1535-1545) apare şi astăzi în mărturiile mănăstirii. Tabloul votiv îl înfăţişează în partea vestică a pronaosului. El mai este menţionat şi în pisania repictată la mijlocul secolului al XIX-lea, ce se regăseşte în naosul bisericii. Noua biserică, închinată în cinstea sărbătorilor Pogorârea Sfântului Duh şi Sfânta Treime, a fost terminată în anul 1544, când Radu Paisie era încă domn, în anul respectiv fiind realizată şi o parte din pictură. Altarul şi naosul bisericii ctitorite de Radu Paisie, vor fi pictate în 1548, în vremea lui Mircea Ciobanul. Pronaosul a rămas nepictat, având funcţionalitate de tindă.

La data de 8 mai 1623, Mănăstirea Valea a fost închinată Mănăstirii Sfântul Mihail din Eparhia Poganiani din Rumelia, Grecia. Această închinare va atrage, mai târziu, decăderea mănăstirii. În anul 1636, turcii provoacă mari stricăciuni bisericii distrugându-i porţile mari de la intrare, uşile şi acoperişul.

În anul 1746, Egumenul Damaschin dispune pictarea tindei. Tot în acest an se zugrăveşte şi restul bisericii prin osteneala fostului Egumen Partenie, după cum este scris în pisania mare din naos. Egumenul Partenie conduce o delegţie la Moscova pentru a cumpara mobilier şi icoane împărăteşti. Mănăstirea este renovată şi de văduva Magdalena Baldovin, din neamul baldovineştilor, în anul 1788, când i s-a pus acoperiş nou din şindrilă şi a fost restaurată şi pictura din anul 1544. În 1796 bisericii i se adaugă pridvorul cu scop didactic. În anul 1846 se intervine iar asupra aspectului bisericii, aşa după cum aflăm din ultima parte a pisaniei din naos. Astfel, în timpul lui Gheorghe Dimitrie Bibescu Voievod şi a Mitropolitului Neofit, este realizată turla bisericii, se repicteaza biserica şi este schimbată catapeteasma. Costurile lucrărilor fiind suportate de Egumenul Ioanichie Polidor.

După ce biserica a fost renovată şi au fost construite şi chilii, a fost populată cu călugări. Viaţa monahală a continuat până la secularizarea averilor mănăstireşti, în anul 1864. După anul 1864, mănăstirea devine biserică de mir pentru creştinii din sat. O ultimă reparţie a bisericii se realizează în 1967, prin purtarea de grijă a Părinţilor Ioan Popescu din Bucureşti şi Pantelimon Musceleanu din Piteşti. Acum se repară turla degradată (dar numai în exterior), păstrându-se pictura originală de la 1846.

A fost din nou renovată, în anul 1972, când i se pune acoperiş nou din şindrila. În anul 1997, Mănăstirea Valea Mănăstirii este reînfiinţată cu destinaţie pentru călugări. De reactivarea mănăstirii s-a ocupat Părintele Gheorghe Ioană, însă lipsind terenul pentru construcţia corpului de chilii, aceasta a ridicat o serie de greutăţi. La marginea incintei mănăstirii se află un teren, fosta pepinieră silvică, dar organele silvice nu acceptă încă trecerea lui în proprietatea mănăstirii. Până acum s-a reuşit să fie realizată din beton o alee de circa 100 de metri, din drumul comunal şi până în incinta mănăstirii, fiind facute si unele reparaţii bisericii.

Arhitectură şi podoabe

Complexul monahal din Valea Mănăstirii cuprinde următoarele construcţii: Biserica Sfânta Treime, ruinele vechilor chilii, clopotniţa, zidul de incintă. Clopotniţa, aflată la 35 metri vest de biserică, este din zid la parter, cu gang de intrare. Turla este din lemn, pătrată, luminată de patru ferestre înalte. Acoperişul din şindrilă este în forma de clopot. În spatele bisericii se află cimitirul satului. Incinta este mărginită în parte de un zid gros din cărămidă, aflat încă în ruină.

Construcţia actualei biserici prezintă elemente ce pot fi regăsite şi la biserica Mănăstirii Dealu de lângă Târgovişte. Arhitectural este planul plecat de tipul Vodita si transmis prin biserica Brădeţ, ale cărei cornişe cu brâul de cărămizi aşezate pe lat în partea inferioară, cu o cavetă, apar întocmai şi la biserica Mănăstirii Sfânta Treime. Este construcţie din zid gros din cărămidă pe fundaţie de cărămidă. Spaţiul este compartimentat în Altar, naos şi pronaos. Are şi un pridvor deschis.

Biserica are aproximativ 20 de metri lungime (în afară de pridvorul care s-a adăugat în urmă), şi 5 metri lărgime medie, în interior. Planul urmează principiile şcolii sârbeşti, moştenite din veacul al XIV-lea, naosul în formă de treflă, cu turlă în centru şi pronaosul pătrat, boltit cilindric.

Altarul are absida poligonală. Lumina o primeşte de la două ferestre aşezate în dreapta şi stânga zidului din răsărit. Se separa de naos prin catapeteasma din lemn sculptat. Naosul are absidele largi şi adânci, în fiecare absidă fiind câte două ferestre. Pe naos este o turlă deschisă cilindrică în interior, octogonală la exterior, luminată de 8 ferestre şi cu acoperişul piramidal. Naosul se delimitează de pronaos printr-un zid înalt până la boltă, care lasă o deschidere pentru circulaţie, largă cât o uşă.

Pronaosul primeşte lumina de la două ferestre aflate la sud şi alte două pe zidul din nord. Ferestrele bisericii sunt din lemn, dreptunghiulare, înalte şi înguste, prevăzute cu bare metalice la exterior. Intrarea în pronaos se face prin vest pe o uşă masivă de stejar, într-un canat întărit cu bare metalice la exterior.

Bolta pronaosului este semicilindrică. Pridvorul semi-deschis, este înalt, cu ziduri care coboară din bolta înaltă peste 3 metri. Este susţinut în faţă de 4 coloane. Are pardoseala din cărămidă. Pardoseala bisericii este din lespezi de piatra; acoperişul este cu şindrila. Faţadele exterioare din cărămidă aparentă au 3 randuri de cărămizi profilate în dinţi de ferăstrău.

Podoaba artistică

Pictura bisericii este una de excepţie. Pictura veche din 1544, restaurată în 1788, este ştearsă şi autorul necunoscut. Biserica are tinda pictata în 1797, pronaosul pictat în 1746 iar în anumite registre din naos şi Altar se pot observa cele trei straturi succesive de pictură: primul fiind cel de la 1548 din vremea lui Mircea Ciobanul, al doilea de la 1746 din timpul Egumenilor Damaschin şi Partenie iar cel de-al treilea strat este cel din 1846, în timpul lui Ioanichie Polidor.

Podoaba interioară a bisericii este catapeteasma sculptată în lemn, lucrată fiind în secolul al XVIII-lea, în timpul lui Constantin Mavrocordat. De-a lungul veacurilor, Mănăstirea Valea Mănăstirii a fost înzestrată cu nenumărate danii din partea multor binefăcători. Se atestă danii de moşii încă din timpul lui Vlad Vodă Călugarul (1482-1495) şi a lui Neagoe Basarab (1512-1521). Din nefericire, mănăstirea nu a reintrat nici astăzi în posesia fostelor domenii.

waypoints Puncte suplimentare
Simbol Tip Coordonate Descriere
waypoint-icon Parcare N 45° 01.600'
E 25° 00.853'
Parcarea mănăstirii
Indiciu

qbmn

A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M
N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z
Decodează
Pictures
Mănăstirea Valea
Picturi
Clopotniţă
Însemnări în jurnal: găsit 0x negăsită 0x Comentariu 1x Toate însemnările