Aşezată pe o terasă joasă a Piteştiului, biserica cu hramul la început Sf. Ioan Botezătorul şi Sf. Paraschieva a fost ridicată de clucerul Ion Ungurelul 1817, mai mare peste măcelari, după cum evocă pisania, şi terminată de fiul acestuia Alexandru Ungurelu 1828, în timpul lui Dimitrie Ghica Voievod. De asemenea sunt menţionaţi şi Drăghici şi Ion Budişteanu alături de Anica Enghel, fosta doamnă Alexandru Ungurelu.

Clădirea avea o singură turlă, o lungime de 24 metri şi o lățime de 10 metri. Naosul era despărțit de pronaos printr-un zid gros, străbătut de două deschizături care înlesneau să se audă muzica în altar. În faţa bisericii era clopotniţa, zidită tot din cărămidă, care a fost şi ea demolată împreună cu biserica.

La ridicarea primei biserici, enoriaşii erau puţini şi răspândiţi pe uliţele şi prin zăvoaiele Argeşului, dar erau evlavioşi şi se adunau la biserică nu numai în zilele de sărbătoare, la botezuri, cununii sau înmormântări, ci şi în cursul zilelor din săptămână.

Edificiul pe care îl întâlnim astăzi, poartă hramul Sfânta Vineri şi a fost ridicat în 1903-1908 datorita ruinării lăcaşului anterior. În acest nou lăcaş s-au păstrat portretele votive pe pereţii laterali din pronaos, respectiv sudic şi nordic, pictaţi într-un stil neoclasic, al Anicăi Enghel şi al lui Drăghici Budişteanu (PL.VIII), ca fondatori.

Biserica cea nouã a parohiei Sfânta Vineri a fost construitã la începutul secolului al XX lea dupã proiectul arhitectului Ion N. Socolescu. Inginerul care s-a ocupat de partea de rezistenţã a fost Dumitru Dima (1876-1923).

Ion N. Socolescu (1856-1924) a fost unul din pãrinţii şcolii româneşti de arhitecturã alãturi de Ion Mincu, St. Ciocârlan, E. Sterian, N. Gabrielescu, Al. Orascu. În ideea creãrii noii arhitecturi româneşti, arhitecţii se documentau şi dãdeau la ivealã interpretãri ale arhitecturii vechi sau tradiţionale. Arhitectul Socolescu nu era la prima lui lucrare cu subiect religios.

Ansamblul Bisericii „Sfânta Vineri”, a fost reabilitat cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, în cadrul programului "Regio". Lucrările au durat doi ani, timp în care s-a muncit din greu cu un efectiv numeros de lucrători la care s-au alăturat şi reprezentanţii bisericii, dar şi alţi specialişti. Obiectivul general al proiectului a constat în valorificarea şi promovarea potenţialului turistic, cultural-local pe piaţa regională, naţională şi internaţională. Proiectul a cuprins realizarea de lucrări specifice la biserică prin consolidare, restaurare pictură şi componente artistice, restaurare arhitecturală, reabilitare termică şi electrică. În acest proiect a intrat şi Casa Parohială ce a fost consolidată, reabilitată termic şi electric, amenajată pentru a permite folosirea acesteia ca muzeu. Totodată, a fost amenajat şi parcul, restaurat gardul, aleile, platformele şi drumurile precum şi iluminatul exterior. Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt în primul rând piteştenii şi întreaga comunitate locală, turiştii, precum şi lăcaşul de cult. 

Reabilitarea a stârnit o controversă puternică. Pe peretele din stânga, cum se intră în biserică, acolo unde acum este pictat Arhiepiscopul Calinic, înainte de 1989 se afla portretul Regelui Carol I. După înscăunarea lui Î.P.S. Calinic ca Episcop de Argeş şi Teleorman, portretul primului Rege al României a fost acoperit cu portretul Înalt Prea Sfinţiei Sale. Dacă atunci nimeni nu a suflat o vorbă, acum lucrurile par să se complice. Pe lângă preoţi şi pictor, despre nesăbuinţa de a acoperi imaginea unui Rege al României cu cea a unui Episcop au aflat şi enoriaşii, care s-au apucat să strângă semnături pentru ca imaginea lui Calinic să fie ştearsă şi lăsată cea a  Regelui Carol I, aşa cum a fost iniţial. Însă consiliul Parohial şi pictorul nu o fac, de teama lui Calinic. 

"Regele Carol I a făcut foarte multe lucruri bune pentru bisericile din ţara noastră, dar şi pentru cele din Argeş. Pentru construcţia bisericii din Domneşti a dat 500 de lei aur, iar pentru biserica „Sfântul Ion” din Piteşti a cumpărat tablă din Germania pentru realizarea acoperişului. Acestea sunt doar câteva exemple! Cu siguranţă şi pentru parohia „Sfânta Vineri” regele a făcut multe lucruri bune, astfel nu i-ar fi fost pictat portretul pe peretele unde sunt pictaţi, în mod normal, ctitorii." declară Corneliu Hianu, enoriaş din Piteşti, care, alături de un grup de alţi credincioşi, a redactat şi semnat un memoriu către toţi enoriaşii din Argeş, dar şi către forurile judeţului.

Sursa: Universul Argeşean.

aviryhy cvrcghyhv, nqncbfgvg qr ireqr

nivelul pieptului, adapostit de verde