Pe placa memorială amplasată pe faţada Bisericii Armene din Piteşti apare ca dată anul 1852: „Biserica Armeană Sf.Garabet. Piteşti 1852”, cercetările făcute în arhive de către istoricul Vasile Novac ne arată că Biserica Armeană Grigoriană din Piteşti s-a construit în urma Ordinului Ministerului Cultelor nr. 1348 din 29 aprilie 1857. Ordinul a fost trimis, în copie, de către Ocârmuirea Argeş Maghistratului oraşului Piteşti, care l-a primit, la 6 mai 1857. Probabil în anul 1852 Comunitatea armeană din Piteşti a hotărât să construiască lăcaşul şi tot atunci să strângă fondurile necesare. Biserica cu hramul Sfântul Garabet (Sfântul Ioan Botezătorul) s-a terminat şi s-a sfinţit în anul 1858, în prezenţa episcopului armean.

În anul 1885 Primăria Piteşti informa că în „comună” existau: 11 biserici ortodoxe, 1 catolică, 1 calvină, 1 grigoriană, 1 luterană şi 1 israelită. Conform documentelor din arhive dar şi a Pisaniei din interiorul bisericii scrise deasupra uşii de la intrare, biserica a suferit o renovare în anul 1892. Epitropii Bisericii Grigoriene de atunci, Caprel I. Chihaia şi Sache Vartanovici înaintează spre aprobare primăriei Piteşti un deviz pentru repararea Bisercii, în valoare de 1.500 lei, care cuprindea, între altele, reparaţia învelitorii de tablă şi reparaţii la clopotniţă.

În secolul XX biserica a suferit mai multe renovări: în anul 1914 a avut loc o reparaţie efectuată prin grija consilierilor parohiali menţionaţi pe placa comemorativă din dreapta pronaosului, în 1935 a avut loc o nouă renovare amintită de inscripţia gravată pe mozaicul din faţa intrării din biserică, pentru ca în 1966 lucrările de renovare să cuprindă: consolidarea zidurilor şi turnarea unei borduri protectoare din ciment, pavarea aleii principale din faţa bisericii, restaurarea picturii, electrificarea parţială a bisericii.

Construită într-un stil arhitectural armean, lăcaşul de cult a fost declarat monument istoric prin Ordinul 172 din 13 iunie 1954 al Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii. El adăposteşte pe lângă câteva icoane vechi de peste 100 de ani şi Icoana Capului Sfântului Ioan Botezătorul datând din anul 1836.

Ziua de 20 septembrie 1969 a reprezentat o zi importantă pentru biserica şi credincioşii armeni din Piteşti care au primit vizita Preafericitului Patriarh Kalustian al armenilor din Turcia şi a altor înalţi prelaţi armeni.

Aşezată în centrul oraşului Piteşti, pe strada Egalităţii nr. 43, Biserica Armeană dovedeşte vechimea elementului armean pe aceste meleaguri, gradul de civilizaţie, caracterul populaţiei armene precum şi nivelul spiritual creştin al acestora.

fho npgr nhgb

sub acte auto