Circul foamei sau circurile foamei este o sintagmă cu care a rămas în memoria colectivă o serie de clădiri din București care făceau parte din proiectul regimului comunist de sistematizare a capitalei României. Numele oficial era însă de complex agroalimentar. Conform planurilor urbanistice, aici trebuiau să funcționeze piețe publice și o imensă sală de mese, un fel de supermarket imaginat de conducătorii regimului socialist pentru a centraliza distribuția de alimente.
Numele de „circ al foamei” este împrumutat de la arhitectura complexelor – cupolele aduc cu imaginea unor circuri – și a ironiei de a construi clădiri gigantice de distribuție a alimentelor într-o perioadă când alimentele se găseau foarte greu în toată România (din cauza politicii de stat a regimului, de a exporta majoritatea produselor agricole românești pentru a plăti debitul extern).
În anul 1989, anul înlăturării regimului comunist, doar două circuri ale foamei erau terminate. Unul dintre ele, cel din cartierul Pantelimon, este acum parte dintr-o piață publică în zona Delfinul. Al doilea face parte din complexul comercial Unirea. Multe alte circuri ale foamei sunt doar în parte terminate și se găsesc presărate în diferite locații în București, înconjurate de macarale ruginite și terenuri părăsite.
Unele circuri ale foamei lăsate neterminate la căderea regimului comunist, au fost mai târziu terminate și transformate în complexe comerciale eminent capitaliste, cum ar fi: București Mall, City Mall sau Plaza România. Un alt circ al foamei a fost transformat într-o universitate (Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir de la Timpuri Noi). Alte clădiri au fost demolate (Circul foamei din Rahova) sau se află într-un proces de reconstruire pentru alte destinații de folosință.